Pe scurt (sau TL;DR; pentru cei mai fitzosi), aceasta e cea de-a doua lucrare in lemn facuta in 2020.
Daca sunteti curiosi sa cititi povestea pe larg, incepe cam asa:
Imediat dupa ce am terminat prima lucrare si eram pe val cu entuziasmul, am si inceput sa ma gandesc cu ce sa continui. Mai aveam o bucata din aceeasi scandura de stejar si planuiam sa o tai in forma de patrat/romb si sa fac o lucrare abstracta daaaar... am observat ca are o ditamai crapatura. Si lemnul, in general, era intr-o stare mult mai proasta decat cealalta bucata de scandura.
Asa ca a trebuit sa imi schimb planul. A trebuit sa incorporez crapatura in lucrare sau sa lucrez in jurul ei. Am invartit lemnul pe toate partile si destul de repede a inceput sa se vada ce va iesi.
Dupa cateva schite rapide cu creionul (de data aceasta a fost mult mai putin tehnic decat la prima lucrare), am trecut la peticit lemnul - in centru avea o crapatura de care imi era cam teama, asa ca am turnat epoxy pana s-a umplut. Ca dovada ca aveam de ce sa imi fac griji - rasina a iesit pe partea cealalta.
A urmat apoi taierea grosiera cu circularul pe liniile drepte si cu bormasina pe curbe. Crapatura din primele poze a ajuns pe laterala capului, pana la "umarul" drept.
Dupa care am dat-o pe pileala... Partea mea preferata. Destul de repede a aparut forma finala, cel putin vazuta din fata. Masa cea noua de lucru m-a ajutat si ea cat a putut.
Dupa asta am trecut la rotunjit marginile. Sablonul il aveam de la lucrarea anterioara (fiind aceeasi scandura, deci aceeasi grosime, curbura am pastrat-o la fel).
Masa de lucru a trebuit sa suporte multe...
...dar intr-un final am terminat de slefuit. Arata cam asa:
Din cauza "burtii" patate cu epoxi, am hotarat sa ii dau un bait inchis la culoare, dar nu m-am indurat sa acopar intreaga suprafata. Asa ca dupa multe cautari, am ajuns la o solutie de compromis - am hotarat sa il fac jumi-juma (probabil de la prea Batman in copilarie). Cu putin ajutor de la Andra, am rezolvat rapid.
Inca putin lac transparent si lucrarea-i gata. N-a durat mai mult de vreo doua luni.
La final am facut lucrarea cadou mamei - omul care stiam ca o va aprecia cel mai mult pe lumea asta.
Comments
Post a Comment