Muş

    Se apropie ziua cea mare. S-au pregatit pentru ea de cand erau mici. Ziua generatiei lor. Si-ar fi dorit atat de mult sa mearga si el cu ei. Nu a fost suficient de bun. Trebuie sa fii printre cei mai si cei mai buni. El nu s-a calificat. Dar va urmari transmisiunea in direct.
    De data asta trebuie sa functioneze. Este ultima lor sansa. Ultima zvacnire a civilizatiei lor in prag de colaps. Daca acum nu reusesc, daca Dumnezeu nu ii asculta nici de data asta, probabil sunt ultima generatie care are o civilizatie. De pe vremea strabunicilor lui, economia si societatea in general a mers din inertie. Mai exact a decazut. A invatat despre asta - toti cunosc istoria. Strabunicii lor au fost primii care au fost refuzati de Dumnezeu. Nu s-a auzit despre una ca aceasta de cand L-au descoperit. Niciuna din generatiile de dinainte nu au patit asta. Pe toti i-a primit si i-a rasplatit. Si astfel, societatea lor a ajuns ceea ce e azi. Ceea ce era pe vremea strabunilor. O bijuterie infloritoare. Ce a adus caderea din gratii? Povestile care au circulat la momentul respectiv spuneau despre faptul ca alesii tatilor lor - cei ce s-au dus sa Il intalneasca - au fost prea lacomi. Nu s-au multumit cu ceea ce le era oferit de fiecare data. Au vrut sa ia mai mult decat generatiile anterioare. Nu a fost vina lor. Populatia a crescut. Nivelul de trai a crescut. Odata obisnuiti cu viata buna, le-a fost greu sa se limiteze si sa nu vrea mai mult. Pana la urma, alesii nu au fost altceva decat asta - alesii unei generatii - vocea si nevoia unei generatii. Dar cu lacomia lor, l-au suparat pe Domnul.
    In preistorie, specia lui traia in grupuri mici, de hoti. Incercau sa fure ce puteau de la Dumnezeu. Uneori reuseau, alteori nu. Cand reuseau, traiau bine, dar de cele mai multe ori nu reuseau, si atunci mureau. Pana a venit Profetul. Profetul a fost cel care a unit tot poporul in jurul invatamintelor sale. Cel care a vorbit cu Domnul. Care a convenit cu El ca fiecare generatie sa fie primita de Dumnezeu. De atunci intreaga societate s-a dezvoltat exponential. Din pacate, de la Profet incoace, nimeni nu a mai reusit sa vorbeasca cu El. Credinta noastra nu a fost suficient de tare. Din fericire insa, am urmat cu sfintenie invataturile Profetului. Am urmat Calea. Timp de generatii fara numar. Pana am suplimentat credinta cu tehnologie. Cei mai destepti dintre noi au reusit sa dezvolte o modalitate de a lua din nou legatura cu Dumnezeu. Viata a prosperat ca niciodata.
    Pana am devenit prea lacomi.
    Dumnezeu ne-a intors spatele atunci. Nu a mai vrut sa ne asculte. Nu a mai vrut sa ne primeasca si sa ne daruiasca Muş. Bunicii nostri au trait inca intr-o era prospera dar cu mari fluctuatii religioase. Parintii nostri intr-o recesiune continua. Iar noi... Noi suntem ultimii care, intr-un efort global disperat, ne-am unit fortele sa trimitem un ultim grup de alesi sa Ii vorbeasca. Mi-e teama ca daca nu reusim, copiii nostri vor trebui sa se intoarca la furat de la El. Mi-e teama...
    Incepe transmisiunea:
    - Grupul alesilor se infatiseaza acum Sfantului nostru Dumnezeu. Este o clipa solemna. O clipa pe care am asteptat-o o viata stimati spectatori!
    "Dumnezeul nostru Tom, te rugam asculta-ne!"
    "Guys, it's you again! You keep showing up weekly."
    - Extraordinar! Iti multumim Doamne ca ne-ai raspuns! Un moment istoric! Am reusit ceea ce parintii si bunicii nostri nu au reusit. Ne-a raspuns! Ne-a spus ca sa bucura sa isi vada copiii. Ca suntem o generatie reusita.
    "Stim ca am gresit! Ne-am abatut de la Cale. Dar nu o vom mai face! Ne-am pocait! Ne caim!"
    "Last month you hurt me!"
    - Dumnezeu ne mustra. Ne aminteste de greselile noastre. Se refera la un timp din trecut. De vremea strabunicilor nostri.
    "My toe nail hurt for a couple of days..."
    - Ne impartaseste durerea lui. Cum i-am frant inima cu lacomia noastra.
    "I don't know what you did there, while cleaning under my toe nail, but it hurt like a bitch!"
    - Ne aminteste de lacomia noastra! Ne spune cat de mult ne iubeste si cat de mult l-am ranit.
    "I'm a bit scared, and my better judgment tells me I shouldn't, but it feels so good to have you guys clean the mush from under my nails..."
    - Dragi spectatori, Domnul ne reaminteste despre intelegerea ce a avut-o cu noi de cand urmam Calea. Despre sfintenia Muşului. O stim prea bine - societatea noastra e pe cale de disparitie fara Muş.
    "Oh, what the hell?! Go ahead! Just be careful!"
    - Domnul e mare! Suntem salvati! Dumnezeu ne-a salvat! Stimati spectatori, sunteti salvati! In marinimia lui nemasurata, ne-a dat inca o sansa! Suntem salvati...

[Doru Karacsonyi - 27.03.2020]

Comments

Popular posts from this blog

69. O poveste.

The Sentient Number

Desen